Trecutul e un joc închis, jucat până la ultima carte și indiferent dacă ai câștigat sau ai pierdut, el va rămâne neschimbat. E acea parte din noi care ne învață cum să ne acceptăm așa cum suntem, dar ne dă ocazia să învățăm din greșelile noastre și șansa de a evolua.
Greșelile trecutului ne sunt propriile lecții care ne fac să fim mai blânzi cu noi înșine, să ne mai dăm o nouă șansă de a deveni mai atenți cu deciziile pe care va urma să le luăm și șansa să apreciem mai mult persoanele dragi din prezentul nostru.
Trecutul este o stare de nostalgie, el ne trage înapoi, acolo unde ne-am născut, acolo unde am primit, am descoperit cea mai pură iubire alături de părinți și am rostit primele cuvinte.
Trecutul îți face legătura cu acele clipe frumoase în care ai simțit fluturași în stomac, la prima îmbrățișare ce ți-a pus sângele să fugă prin vene, moment de care îți vei aminti cu drag iar și iar.
Trecutul poate avea părți pozitive sau negative care te vor urma pe parcursul vieții, dar depinde doar de tine cum vei știi să le iei în considerare. De exemplu: un eșec poate fi constructiv ajutându-te să-ți dai seama unde ai greșit, cum ar fi trebuit să acționezi într-o anumită situație, dar mai ales să înțelegi că reținerea de sine poate fi cea mai înțeleaptă decizie.
A fi reținut nu este o dovadă de lașitate, ba dimpotrivă poate fi o dorință să-ți clădești o relație cu cineva pe termen îndelungat. Sau când pornești spre îndeplinirea a unui vis, faci pași mici dar siguri și bine gândiți.
Un eșec din trecut de asemenea te poate distruge, dacă nu ai forța necesară să treci peste el, te poate transforma într-un om în care zace în el multă frustrare, urmată de ură.
Evident pentru a ști cum să gestionezi un eșec, trebuie să ai la bază credința în Dumnezeu; doar prin El poţi vedea în tot ceea ce ți-a întâmplat fiind o parte din evoluția ta.
Încă un lucru esențial din punctul meu de vedere, e să încetăm să mai trăim în trecut. Trecutul va rămâne veșnic trecut, nu putem să-l readucem în prezentul nostru.