Frânturile inimii

deLoredana

Frânturile inimii

Spread the love

 

 

Dragă inimă, ești frumoasă ca o floare de Mai.

Tu care bați în piept numărând încet

Secunde  în neștire zi și noapte

Bătând când mai încet, când mai tare

 

Oh, inimă, te lași prea ușor atinsă

De oricine îți iese în cale,

Crezând în orice cuvânt frumos,

Ca un copil naiv ce ești,

Ce se bucură de niște iluzii.

 

 

Tu tresari la fiecare șoaptă

Și te agăți de ele în miezul nopți

Le aduni ca pe niște pietre prețioase

În cufărul tău plin de amintiri

Apoi le retrăiești iar și iar.

 

 

Te crezi invincibilă, puternică,

Când de fapt ești o floare în bătaia vântului,

Pe care ploaia o va pune la pământ,

Unde încet, încet se va stinge.

 

Inimă dragă, ești doar un călător,

Care prin lume hoinărește,

În căutarea unei oaze de speranță

Sperând la o iubire, care va dura o veșnicie.

 

Dar  vezi tu, micuța mea inimă.

În acest drum al tău spre nicăieri,

Atunci când în sfârșit simți că zbori,

Cazi transformându-te în mii de cioburi,

Cioburi din care te vei compune la loc.

 

Și așa rănită și fragilă cum ești

Mereu te vei ridica de la pământ

Și vei porni în spre noi orizonturi,

Unde speranțele se nasc din credință,

Iar tu vei fi una dintre ele,

O speranță care nu va muri niciodată.

Despre autor

Loredana administrator

2 Comentarii până acum

BogdanPublicat pe4:59 pm - feb. 22, 2022

Foarte frumos Loredana draga…

Lasă un răspuns