Ca o năuca te-am zărit
Într-o seară cu lună plină
În lumina ei pășeai încet
Pe o punte magică
Între vis și realitate.
A fost de ajuns doar de o privire
Ca să simt că te recunosc
Parcă dintr-o altă viață
Să știu că ești cel pe care îl așteptam
La care visam în miezul nopții
Până ce adormeam cu tine în gând.
Pășeai desculț pe pământul umed
Și cu fiecare pas erai mai aproape de mine.
Atât de aproape unul de altul
Încât ți-am simțeam inima bătând
Iar privirile noastre s-au întâlnit.
Eu de teamă am vrut să fac un pas înapoi
Să fug departe de acel loc, de tine,
Dar mi-ai șoptit să stau o clipă
Pentru că așa fost scris în stele
Ca noi doi să ne întâlnim
Pentru ca povestea noastră
Să fie scrisă cu praf de stele
Care acum se întinde pe tot cerul.
În noapte sub lună
Dansam Îmbrățișați
Pe ritmul inimilor noastre
Și ne vorbeam în șoapte
Jurându-ne iubire pentru totdeauna.
Dar ce să vezi?
Ai dispărut ca o nălucă
La prima rază al soarelui
Lăsând în urma ta praf de stele
Doar o șoapte și o amintire
A unei nopți de dragoste.
Frumos, felicitări, Loredana!
Mulțumesc!